Nava din secolul 18, descoperita in apropiere de WTC

Paradoxal, tragedia de la 11 septembrie 2001, cand atentatele asupra turnurilor gemene de la World Trade Center din New York faceau mii de victime, are si o latura pozitiva. Arheologii au facut o descoperire senzationala, pe un santier din apropiere!
Arheologul Molly McDonald a povestit cum in timpul sapaturilor au fost observate cateva bucati de lemn curbate. “Imediat am gasit o mica parte din scheletul navei. Dupa doua zile, epava a fost scoasa la suprafata”.

Cu toate ca nava pare sa aiba peste 200 de ani vechime, cercetatorii spun ca mai sunt necesare unele analize de laborator pentru a stabili cu exactitate varsta ei.

Nava a fost descoperita pe un teren care nu a fost afectat de construirea turnurilor gemene originale, in anii ’60.
Atentatele teroriste din 2001 au distrus cele doua cladiri-simbol si au deschis practic o competitie acerba pentru inlocuirea lor cu alte cladiri impunatoare.
Astfel, lucrarile la One World Trade Center, un zgarie-nor numit initial Turnul Libertatii, a inceput in 2006. Cladirea de 540 de metri inaltime se estimeaza sa fie gata in 2013
Ramasitele unei nave ce dateaza din secolul al XVIII-lea au fost scoase la iveala de mai multi muncitori care lucrau pe un santier din apropierea locului in care odinioara se inaltau turnurile gemene de la World Trade Center.

Arheologii spun ca ambarcatiunea, lunga de 9,7 metri, era probabil folosita la transportul de pietris si nisip pentru largirea malurilor raului Hudson, in vederea extinderii orasului New York.
La fata locului a mai fost descoperita si o ancora cantarind 45 de kilograme, dar oamenii de stiinta nu sunt siguri ca ea are legatura cu vechea nava.
Nava era ingropata la aproape 9,1 metri sub nivelul soselei.

Mona Lisa" şi alte şase portrete pictate de Leonardo da Vinci îşi dezvăluie secretele

Graţie unor noi analize efectuate recent, Philippe Walter, de la laboratorul centrului de cercetare şi restaurare din cadrul Musées de France, a explicat modul în care au fost realizate degradeurile, cu ajutorul unei tehnici intitulate "sfumato".

Straturi de vopsea extrem de fine au fost aplicate de maestrul renascentist pentru a estompa contururi şi pentru a "îndulci" tranziţia dintre zonele luminoase şi cele întunecate de pe chipurile expuse în fiecare tablou.

Şapte tablouri atribuite lui Leonardo da Vinci au fost analizate, "fără a fi prelevate probe, direct în sălile muzeului Luvru - «Buna-Vestire», «Madonna din grota cu stânci», «La Belle Ferronnière», «Mona Lisa», «San Giovanni Battista», «Bachus şi Sfânta Ana», «Sant'Anna, la Madonna, il Bambino»", se afirmă în comunicatul emis de Centre National Francais de la Recherche Scientifique (CNRS).

Cercetătorii s-au concentrat asupra studiului feţelor, emblematice pentru tehnica "sfumato".

nivelul celor nouă chipuri, inclusiv cel al Giocondei, cercetătorii au utilizat spectrometria cu fluorescenţă de raze X. Această metodă de analiză chimică, care nu necesită prelevarea unor eşantioane din tablouri, constă în luminarea unei zone a pânzei cu raze X, pentru a capta ulterior alte raze, "fluorescenţa X", emisă de vopseaua de pe pânză.

Maestrul italian a folosit mai multe tehnici, caracterizate prin fineţea straturilor de glazură translucidă şi de natura pigmenţilor şi a aditivilor, pentru a realiza umbrele de pe chipurile personajelor pictate.

În cazul glazurilor, mai multe straturi, cu grosimi cuprinse între 1 şi 12 microni (1 micron reprezintă a mia parte dintr-un milimetru, n.r.), invizibile cu ochiul liber, au fost aplicate de Leonardo da Vinci, iar grosimea totală a acestora nu depăşeşte 30-40 de microni.

Rezultatele acestei analize, realizată în colaborare cu Installation Européenne de Rayonnement Synchotron (ESRF) din Grenoble (Franţa), au fost publicate în revista ştiinţifică specializată în chimie aplicată Angewandte Chemie.